Dar pentru suflet :)

Cand am creat rubrica ,, Din studentie”  am facut-o cu mai mult drag de nume, decat cu gandul ca voi avea intr-adevar ce sa scriu.

Ma gandeam ca voi adauga din cand in cand cate o impresie abstracta despre ceva intamplator. Experientele mele proaspete despre facultate aduc cu ele atat bune cat si rele.  Aduc experienta unui nou inceput, dar si impactul cu noi categorii de oameni care constient sau nu lasa o pilda in urma lor, una pentru  care trebuie sa ai ochii mintii deschisi, ca sa o vezi.

In alta ordine de idei, mereu mi-a placut sa stiu ca am facut un om fericit macar putin.  Orice gest frumos lasa o zgarietura de fericire in viata cuiva. Una care nu doare ci din contra, schimba putin perspectiva de viata a celui in cauza. Un gest frumos e o comunicare non verbala care spune ,, da, se poate”. Asadar, cu toata dorinta mea de a face bine sau de a face un gest frumos, cum se mai intampla uneori…nu mi-a iesit din prima. Noroc cu incapatanarea mea tipica ce m-a facut sa incerc si a doua oara.

,,Povestea” are la baza un aspect foarte important si anume liga din care fac parte sau mai bine zis : Organizatia Studenteasca Traian Lalescu – OSTL, din cadrul facultatii de Constructii din Timisoara. Ambele mele incercari au fost facute in cadrul ligii, iar odata cu intrarea mea la facultate si apoi in liga mi s-a confirmat ceea ce gandeam de mult, anume ca nu poti face nimic fiind singur intru totul, ci ca la oameni ajungi prin oameni, iar putin mai metaforic, la sufletul oamenilor ajungi prin fapte frumoase facute cu ajutorul altor oameni.

Ce s-a intamplat defapt ?! 🙂

Avand in vedere ca maine e Ajunul Craciunului, am zis ca ar fi mai mult decat bine sa ajutam pe cineva sa aiba ce pune pe masa de Craciun, pentru el si pentru copii sai.  Zis – strans si facut. Ideea, latenta in mintea mea si a altor membrii din liga a fost pusa  cu intarziere in aplicare pentru ca a durat putin pana am luat legatura cu o familie aflata la mare nevoie ( o spun cu toata seriozitatea). Din fericire am avut timp sa  ne mobilizam  si am strans lucruri de pe acasa, ceva mancare de prin magazine, niste rechizite si ceva dulce, le-am pus frumos in plase, ne-am intalnit cu persoana noastra de contact, o doamna foarte draguta de la care am aflat despre familie si ne-am dus sa facem un bine de Craciun.

Dati-mi voie sa ma exprim…

Dupa toata aceasta experienta, eu…care pana acum credeam ca traiesc in conditii triste, cand am ajuns inapoi acasa, imi parea ca tot ce am in jurul meu e lux, simteam ca e un privilegiu sa pot sta la masa si sa mananc in conditii decente, sa pot spune ca gatit mama si chiar  faptul ca am o lingura de inox si blid curat, dar mai cu seama faptul ca imi permit sa fac un dus intr-o vana.

Probabil ca unora din cei care vor citii randurile de mai sus, li se va schita un zambet pe fata, pentru ca n-au vazut cu ochii lor tristetea din viata altora ca sa o poata compara cu beneficiile din viata lor. Totusi e de nedescris in cuvinte nepasarea celor care le-au dat acele ,, conditii” inumane de trait…si cum e tipic, ne pastram optimismul si spunem ca decat de loc, e bine si atat, pentru ca, desi unii stau 2, 3, 4 sau mai multi intr-o camera, exista altii care in fiecare seara pun capul pe cartonul rece, asezat pe cimentul rigid de sub un pod.

Am fost si sunt foarte recunoscatoare colegilor ca au fost alaturi de mine intr-o astfel de actiune, nu pentru ca traiesc cu impresia ca a fost doar ideea mea, ci pentru ca am aceasta idee de foarte mult timp si nu ma asteptam sa gasesc curand oameni care sa imparta gandurile mele caritabile.

Din acest motiv, sunt mai mult decat bucuroasa ca am reusit acest lucru si las scris prin tastatura nemteasca, pentru ca nu pot sa zic penita de stilou 😀 🙂 ca MULTUMESC TUTUROR CELOR CARE AU CONTRIBUIT LA ACEST GEST UMANITAR ATAT DE BINEVENIT IN PREAJMA CRACIUNULUI.

Un Craciun Fericit tututor, cu impliniri sufletesti si trai decent, iar Anul Nou sa va gaseasca cu liniste si caldura sufleteasca in ciuda vremurilor tulburi de afara.

P.S. – Daca am greseli care mi-au scapat va rog sa mi le semnalati. Multumesc !!

… by   R@LuTheWriteR 😀