Un al doilea nou inceput…

Sincer? Am emotii. Chiar am. Nu foarte multe, dar sunt ascunse acolo undeva si mi-e un pic teama de momentul in care vor vrea sa iasa.

Am fost acceptata. Plec din nou cu o bursa Erasmus.  Am depus actele pentru a pleca in acelasi loc, in Palermo. De ce tot Palermo ?

Pentru ca deja cunosc mersul lucrurilor, cateva persoane si pentru ca deja ma cunosc profesorii si stiu cine urmeaza sa-mi fie coordonator la dizertatie.

Dincolo de ideea in sine de Erasmus, am inteles ca un bilet de avion poate schimba multe. Un bilet de avion poate schimba mentalitati, poate aduce cu sine oameni frumosi in viata celui care pleaca si nu in ultimul rand poate schimba vieti. E adevarat le poate schimba in bine sau in rau. Dar cred ca in clipa in care am ales sa plecam dintr-un loc, nu parasim locul sau oamenii, parasim sau pasim afara dintr-un context care ne tragea in jos. inseamna deci ca avem puterea sau macar vointa de a face ceva pentru noi. Si chiar daca nu mereu lucrurile se schimba radical in bine, incercarea e deja un pas inainte pentru ca ce nu iasa cum vrem din prima iasa cum trebuie in cele din urma.

Prin urmare dupa multe incercari, despre care o sa incerc sa vorbesc intr-un alt articol, am ajuns aici. Dar aici unde ? Am ajuns din nou la emotiile pe care le-am avut cand am primit scrisoarea de accept, la ultimile acte, la bagaje, la punerea la punct a unor lucruri inainte de plecare. Am ajuns la biletele de avion si strategia pe care trebuie sa o gandesc de acum incolo ca sa pot sa duc la bun sfarsit ceea ce mi-am asumat.

E un alt erasmus, e un al doilea inceput, pentru ca fiecare calatorie dar mai ales un erasmus nou vine cu oameni noi. Pentru ca desi locul e acelasi, contextele vor fi diferite, poate chiar si oameni pe care se presupune ca-i cunosti. Vor fi experiente noi, amintiri noi, iar la sfarsit si eu voi fi o alta persoana decat cea care scrie acum la fel cum am fost o alta persoana decat cea de acum cand am plecat.