Celor care cred despre casatorie ca e doar un act in plus

Exista ideea, de mult unanim acceptata cum ca azi casatoriile sunt in mare parte doar niste afaceri in urma carora mirii raman cu o suma considerabila de bani cu care achita consumatia la restaurant si cu diferenta, in functie de cat de profitabila a fost ,,afacerea” isi organizeaza putin viata, intrand astfel cu dreptul in ,,viata”, punand o baza pe cat posibil de solida, familiei nou formate.

Pe vremuri acest aspect era incadrat in conceptul nuntii cu ,,dar” – ,,dar” care avea intocmai acest rol, de a oferi un inceput bun mirilor in viata de familie si putea sa conste fie intr-o suma modica, dupa buzunarul si inima fiecaruia, fie se oferea un cadou de casa noua, de regula electrocasnice de genul unui calcator spre exemplu.

O alta diferenta importanta in ceea ce priveste casatoria astazi si cea de pe vremuri este aceea ca spre exemplu abia in 1866 s-a mentionat in lege ca trebuie sa se infaptuiasca mai intai cununia civila si apoi cea religioasa, punandu-se in evidenta si faptul ca preotii care vor savarsi cununia religioasa inaintea celei civile, risca sa fie amendati sau sa faca inchisoare.

,,Acest tip de prevedere apare pentru întâia dată într-un text constituţional în art. 22 al Constituţiei din 1866, sub forma „Actele Statului civil sunt de atribuţiunea autorităţii civile. Întocmirea acestor acte va trebui să procedă întotdeauna benedicţiunea religioasă care pentru căsătorii va fi obligatorie, afară de cazurile ce se vor prevedea prin lege“.”

,,(…)în Codul penal din 1864 se prevedea că „orice preot care va celebra cununia înainte de îndeplinirea actelor şi formelor cerute de legea civilă se va pedepsi pentru prima oară cu amendă, iar în caz de recidivă se va pedepsi cu închisoarea“ (art. 166).”

Prin  urmare, putem deduce ca pana in anii 1800 casatoria religioasa se realiza cu precadere inaintea celei civile (dupa perioada in care biserica  era autorizata sa realizeze nu doar cununia religioasa cat si cea civila).

De ce ?

Discutam recent cu o prietena care imi spunea (si o ascultam cu o privire destul de tampa, recunosc, desi impartaseste aceeasi parere cu majoritatea dintre voi) ca pentru ea casatoria si legatura/relatia ei se bazeaza doar pe acordul ei si al lui si ca nu are nevoie de nimeni altcineva care sa aprobe asta?!

Buuun 🙂

Inainte casatoria religioasa era mai importanta decat cea civila din doua motive princiale:

  1.  Dumnezeu conta.
  2.  Oamenii isi doreau cu adevarat o familie.

Dumnezeu conta pentru ca inca era unanim acceptat ca ceea ce este – Tata al nostru, al tuturor, fapt pentru care oamenii intelegeau ca fara binecuvantarea casatoriei prin Sfanta Taina lasata de Dumnezeu, noua familie nu avea un inceput bun.

Azi oamenii nu isi mai doresc familii, majoritatea isi doresc un ,,partener de viata” (pentru intimitate, impartirea cheltuielilor si alte lucruri superficiale) iar copii vor veni si ei dupa cativa ani pentru ca ,,e cazul”.

Azi e normal sa traiesti in starea casatoriei, fara casatorie. Din lipsa respectului fata de voia si buna randuiala lasata de Dumnezeu, casatoria a devenit doar o formalitate.

Daca pentru tine inca mai conteaza cuvantul lui Dumnezeu, casatoria nu e doar un document in plus de care sa ai grija. Daca nu conteaza, atunci da, casatoria legala si crestina, e doar un moft, o formalitate pe care o faci pentru mandria ta, pentru rochie sau de ochii lumii.