Nevoia de atentie: Cum o depasesti?

Da…si azi fara diacritice 😀 dar sa revenim:

Bad news.

N-o poti depasi. Sau cel putin nu fara ajutor specializat care dureaza ani de zile si te rascoleste din toti rarunchii. Nevoia de atentie si afectiune nu e ceva ce se trateaza cu pastile. E ceva ce se trateza tocmai cu atentie si afectiune in doza potrivita. Se trateaza cu constientizare si certitudini, alaturi de omul potrivit.

Dar o poti redirectiona. E mai putin complicat si mult mai benefic si pentru tine si pentru altii.

Nu scriu lucrurile astea ca sa ma arat lumii ca un om instabil si incapabil de autosustinere emotionala. Scriu lucrurile astea ca un om care si-a constientizat slabiciunile si vine spre altii cu solutii.

M-a intrebat un cititor odata si am discutat si cu o prietena care avea aceeasi problema: izolarea, autoizolarea, singuratatea si/sau insingurarea si ce sa faca pentru a se imprietenii cu oamenii din jur, mai ales aflandu-se de putin timp intr-un oras si loc de munca nou. I-am spus urmatoarele lucruri…

  1. Fii tu cel care merge spre ceilalti:

De multe ori ne simtitm singuri, izolati si lipsiti de atentia celorlalti, dar daca stam un moment sa analizam ce se intampla, am putea observa spre amuzamentul nostru ca a trecut ceva timp de cand noi n-am mai initiat o conversatie cu cineva, de cand n-am mai daruit nimic nimanui, de cand n-am mai lansat cuiva o invitatie sau din contra poate ne-am obisnuit prea des sa spunem  ’’ nu’’ din reflex, din obisnuinta sau din comoditate. Fa lucrurile putin altfel macar pentru o vreme, fii tu cel care propune o iesire, cumpara o cutie de jeleuri si imparte-o cu colegii de la munca/scoala, cere o recomandare de carte sau film, intreaba pe cineva cum se mai simte sau reia legatura cu un coleg/prieten vechi. Vei fi surprins sa vezi cum atunci cand ai tendinta sa oferi, oamenii au tendinta  de-a da  inapoi cel putin inca pe atat si asta pentru ca asa cum tu vrei sa primesti de la altii si altii vor sa primeasca in egala masura. De asta cineva trebuie sa fie cel care invata sa dea de la el, ca schimbul sa fie egal si sa  declanseze efectul de bumerang.

  1. Gaseste o nisa:

Tot timpul vor fi oameni inclusi in categorii de grupuri defavorizate. Cand te deschizi spre nevoile altora practic muti focusul de pe tine pe ceilalti. Multe probleme emotionale, dincolo de faptul ca isi au radacinilie in copilaria noastra, se mai hranesc si din egocentrismul nostru. Un popor intreg a chinuit in ceea ce s-a numit pompos Holocaust – ma gandesc ca oamenii aia erau chiar ok in plan emotional, fiind rupti de familii, maltratati, infometati, munciti – noi avem probleme serioase, cand ne place de cineva si el/ea ne ignora sau ne lasa pentru altii, noi avem probleme serioase atunci cand ne revedem fostul/fosta si ne loveste asa un soc emotional sau cand incapacitatea noastra de a relationa cu ceilalti ne face sa ne simtim lipsiti de atentie si singuri.

Cineva, undeva in lumea asta, va avea mereu mai multa nevoie de tine decat ai tu de altii.

De doua saptamani, printr-un proiect de voluntariat, merg doua ore pe saptamana la un centru pentru copii care vin din familii dezorganizate. Eu si alti oameni, ne rupem din timpul nostru de stat si lamentat in fata laptopului si facem teme cu ei, le citim povesti, ne jucam, ii tinem in brate, le aratam ca nu sunt singuri si ca desi le suntem straini, putem sa le fim aproape atat cat ne pricepem si atat cat ne permit si ei. Oricui ii e greu sa lase pe cineva sa se apropie dupa multiple dezamagiri, mai ales la varste asa fragede.

In astea doua saptamani, mi-am dat seama ca nu a existat alta activitate in viata mea de pana acum, care sa ma umple de energia pozitiva despre care ne-am tot obisnuit sa vorbim. E o stare de bine, de implinire si impacare pe care ti-o da doar binele pe care il faci din inima. Daca iti suna cunoscut ce spun si stii ca nu ai simtit de mult asta, e cazul sa gasesti oameni care au nevoie de binele pe care tu poti sa-l faci.

  1. Invata sa asculti:

Tot pe ideea de a merge catre altii, prieteniile si relatiile interumane functioneaza uneori in sistem de domino. La domino stiti deja ca prima piesa care cade o rastoarna pe urmatoarea declansand o reactie in lant de rasturnare a tuturor pieselor din joc. In relatiile interumane, daca esti in anturajul potrivit vei vedea ca functioneaza exact acelasi principiu doar ca in sens invers. Fiecare om il impinge pe celalalt pe o treapta superioara in evolutia sa –desi nu-mi place cum suna expresia, pare prea new age – dar ati inteles ideea.

Cu alte cuvinte, asta inseamna ca daca tu ai o problema de care sa te plangi, intalneste-te cu un prieten care are mai multe probleme ca tine si o sa vezi ca ascultandu-l pe el si dandu-i sfaturi lui, te detasezi de ale tale si te intorci acasa mai relaxat si cu acelasi sentiment de implinire si de calm, stiind ca ’’ai fost acolo’’ pentru cineva care are mai multa nevoie de ajutor decat tine.

Prin urmare asa cum eu ii ajut pe altii si le dau directie lor…dupa cum mi se spune, la fel si eu stresez pe altii care ma ajuta si imi dau directie mie si altii lor si tot asa in functie de pregatirea si etapa emotionala si de viata a fiecaruia.

Gandurile ne saboteaza cel mai mult atunci cand nu actionam, cand ne lasam sa zacem in starea de ’’Nu mai pot, nu pot singur, nu pot fara x’’ si asa mai departe. Miscarea, activitatea in folosul altora si implicarea activa in dezvoltarea noastra si in atingerea propriilor obiective sunt si vor ramane cele mai bune leacuri pentru nevoia enorma de atentie de care ne lovim fiecare mai devreme sau mai tarziu, pe perioade mai lungi sau mai scurte. Si practic…motto-ul care se poate extrage din toate astea e ca  ’’atunci cand totul merge prost, fa ca totul sa mearga bine’’.

Nimeni nu e atat de singur pe cat crede.

Aveti grija de voi!