Cand iubirea trece dincolo de moarte – Poveste adevarata.

 

Cat de mare este taina casatoriei?

Foarte mare.

Desi multi dintre noi ne indoim de acest lucru si tratam poate cu superficialitate legatura dintre doi oameni, sfintita de biserica si deci de Dumnezeu, ea exista si pentru cei care sunt cel putin ascultatori si respectuosi fata de datinile crestine, aceasta taina se manifesta prin ingaduinta Celui de Sus.

Va spun aceste lucruri pentru ca ieri, 29.04. am fost in vizita la o prietena de-a mamei mele, care printre altele a povestit niste lucruri foarte interesante pe care voi incerca sa vi le redau cat pot de fidel in randurile de mai jos.

Sotul ei a murit cu multi ani in urma, ei fiind casatoriti de foarte tineri, de la 18-20 de ani daca am inteles bine. Au trecut si prin sita si prin ciur fiindu-si alaturi o viata intreaga. La moartea lui si chiar si dupa aceea, ea a facut toate cele necesare dupa obisnuinta, slujbele necesare si pomenile dupa rost si timp de 6 luni de la moartea lui, nu era seara in care sa nu-i apara in vis si sa-i ceara sa vina cu el.

Cu fiecare ocazie cu care-l visa, ea mereu ii spunea ca nu poate sa vina cu el si tot asa pana cand s-a facut aproape un an de la moartea sotului si intamplarea face ca se apropia si data in care fusese ziua lui de nastere, si dupa buna practica se gandea din nou sa faca pomana in numele lui.

Asa se face ca inainte de ziua lui, cu cateva zile, i-a aparut din nou in vis. Se facea ca erau la marginea unei paduri, in apropierea unui lac si cumva in departare printre copaci se vedeau multe mese mari, acoperite cu fete albe de masa si pline cu cele mai alese bucate, dar si alte obiecte de folos.

  • Hai, draga mea, draga, nu vii cu mine, hai vino cu mine, ii spunea el, chemand-o iar cu el.
  • Nu pot mai sa vin, ca uite vine ziua ta si vreau sa-ti pun iar pomana.
  • Ce zici? Da nu vezi ce pline sunt mesele alea, pai ce eu nu mi-am dat crezi, cat am trait? Mesele alea ma asteapta de mult ca sa trec dincolo si eu tot nu vreau.
  • Da de ce sa nu vrei?
  • Hai vino cu mine, ca asa de rau imi pare ca plec.
  • Nu pot mai sa vin, da nu te ingrijora, ca si daca raman, tot a ta sunt.
  • Promiti?
  • Iti jur!

Un an mai tarziu deci si sufletul unui om inca pare sa fi ramas in preajma celei pe care a iubito o viata intreaga.

Acesta a fost in linii mari dialogul dintre cei doi, dupa cum l-a redat chiar prietena mamei mele si cred cu sinceritate ca din aceste intamplari reiasa cel putin urmatoarele lucruri: Puterea si importanta darurilor  si legatura sufleteasca dintre oameni.

Intelegem deci, cat de important este sa daruiesti cu inima deschisa si sa faci un bine oricat de mic altui om, pentru ca dupa cum se zice intr-un video cu mult talc, vazut recent: ‘’Cine face, lui isi face, cine da, lui isi da’’.

Pe de alta parte, dincolo de a ne concentra pe legatura spirituala dintre oameni in general si dintre soti in mod special, cred cu tarie ca trebuie sa fim atenti si la urmatorul aspect: acela de a nu ne lega de lucrurile materiale dupa cum spune chiar si biblia si probabil multe alte scrieri sfinte.

In studiile despre experientele din apropierea mortii si chiar si in scrierile crestine, se vorbeste despre cat de greu se desparte sufletul de trup in cele mai multe cazuri. Iar asta se intampla pentru ca ne concentram prea mult pe material. Toti vrem sa ne facem  o casa, sa avem un loc de munca bun si masini frumoase, haine stilate si experiente cat mai exotice si muncim din greu sa ne implinim aceste nevoi. Ne consumam chiar pentru nereusite, pe care ni le asumam ca esecuri personale si ne simtim devalorizati pentru absenta acestor lucruri din viata noastra – lucruri care sunt ‘’normale’’ in societatea din care vrem sa facem parte si in care vrem sa ne simtim cat mai inclusi.

Aceste legaturi puternice atat cu oamenii dragi din viata noastra cat si cu latura materiala sunt cele care ne ingreuneaza plecarea spre vesnicie.

Prin urmare sugestia mea e sa invatam sa traim pentru a face bine altora fara a ne mai preocupa daca apreciaza sau nu. Sa ne preocupam sa facem bine ca el este vazut si apreciat acolo sus de cine trebuie, iar atunci cand vom decide sa ne unim viata cu cineva, sa o facem constient si matur si sa intelegem ca Da-ul spus in fata lui Dumnezeu este un Da spus pentru totdeauna.